Contextul global, marcat în ultimii ani de provocări și turbulențe precum pandemia, criza economică și energetică sau inflația ridicată, a făcut ca fraudele corporative să devină printre cele mai mari probleme cu care se confruntă companiile din toată lumea.
“Pe de altă parte, această situație a dus la necesitatea gestionării fraudelor corporatiste într-un mod mai corect, în vederea obținerii unor avantaje incontestabile pe piață, conferite de o conduită de business etică, precum și în vederea prevenirii riscurilor și pierderilor asociate fraudei corporatiste”, a declarat Alexandru Ene-Drăgan, partener și coordonator al practicii de litigii & compliance în cadrul firmei de avocatură Noerr.
Acesta a fost mesajul principal dezbătut in cadrul temelor abordate la cea de-a treia ediție a Annual Compliance and Fraud Conference, organizate de Noerr în parteneriat cu Corporate Intelligence Agency (CIA).
Noerr și CIA oferă un serviciu integrat companiilor, prin care le pun acestora la dispoziție un one-stop-shop solution dedicat prevenției și gestionării eficiente a cazurilor de fraudă corporatistă, cuprinzând servicii juridice, financiare, fiscale, de investigații și criminalistice, ca răspuns la nevoile tot mai complexe ale companiilor în acest domeniu.
Specialiștii prezenți la conferință au dezbătut cele mai importante subiecte legate de fraudă, precum noile scheme de fraudă apărute după pandemie, modalități ingenioase în care companiile au fost fraudate în ultimul an, frauda ESG, atacurile cibernetice și frauda în achiziții publice. Reprezentanții autorităților participante au abordat aspecte privind modalitățile prin care autoritățile publice pot sprijini victimele fraudei ocupaționale, dar și modurile în care ar trebui să se schimbe strategiile de prevenire a fraudei în lumina noii legi whistleblowing.
“Despre legătura dintre whistleblowing și fenomenul fraudei ocupaționale s-a vorbit foarte puțin până acum, în ciuda faptului că protecția avertizorilor de integritate a fost reglementată tocmai pentru a crește gradul de prevenire și detectare a fraudelor în anumite domenii. În acest sens, whistleblowing înseamnă mai ales un instrument eficient de detectare a fraudelor interne, estimându-se că 43% - 46% din totalul cazurilor de fraudă sunt descoperite prin intermediul raportărilor de integritate“, a afirmat Oana Piticaș, coordonator al practicii White Collar Crime din cadrul Noerr.
„Este incontestabil faptul că cele mai multe fraude sunt descoperite prin intermediul raportărilor de tip whistleblowing, dar există un număr foarte mare de raportări care sunt făcute cu rea intenție, în scop de șantaj sau de șicanare. Când se ajunge la asemenea situații, reputația unei companii are de suferit în mod substanțial, chiar și dacă s-ar dovedi în instanță că raportarea este rău-intenționată, chestiune care este oricum foarte greu de demonstrat. Întrucât principala problemă este legată de faptul că în actuala legislație companiile nu beneficiază de un grad bun de protecție împotriva falselor avertizări, este extrem de importantă colaborarea cu specialiști experimentați în domeniu, nu doar ca răspuns în astfel de contexte, ci și în etapa de prevenție a unor posibile fraude, tocmai pentru a nu se ajunge în astfel de situații extreme“, a completat Gabriel Zgunea, CEO al Corporate Intelligence Agency.
Alexandra Pădurariu, director juridic al Samsung Electronics, prezentă la această ediție a conferinței pentru a prezenta perspectiva companiilor din sectorul privat, a punctat: „Conformarea nu este un efort de moment, ci necesită o abordare sistematică. La Samsung am investit foarte mult în sisteme de conformitate performante și în training-ul detaliat pentru angajați. Îi informăm atât cu privire la drepturile lor, cât și despre obligațiile pe care și le asumă când decid să facă o astfel de sesizare; mai mult, testăm dacă și-au însușit corect informațiile prin teste customizate post training.“
George Balaiti, Director, Direcția Control, din cadrul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a subliniat importanța efectuării de training-uri în rândul angajaților: „Organizația este atât de puternică pe cât este cea mai slabă verigă, astfel că mereu trebuie ținut cont de angajați. Resursa umană, în lipsa training-ului, indiferent de sistemele de conformitate, poate ajunge să aducă prejudicii imense.”
„În instrumentarea fraudelor este esențial un dialog cat mai bun și mai eficient între mediul privat si procurori, care se bazează substanțial pe produsul de intelligence, prealabil dezvoltării unei cauze penale”, a afirmat Marius Voineag, Procuror șef adjunct, Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta afirmând totodată că “odată cu intrarea în vigoare a noului cod penal, organele judiciare au fost din ce în ce mai curajoase în a formula acuzații în materie penală și față de persoane juridice. Momentan avem în lucru un volum impresionant de dosare, cca 1.755.000 de dosare penale (o mare parte fiind din zona economico-financiară), iar 62.917 persoane fizice au fost trimise în judecată anul trecut, ceea ce arată o implicare și o deschidere fără precedent din partea autorităților pentru investigarea fraudele corporative”. “Avem nevoie însă și de o mai bună cooperare și deschidere din partea mediului privat, un dialog constant și constructiv în acest sens fiind foarte important”, a adăugat Marius Voineag.
„Maniera în care este abordată frauda, de la prevenție, due dilligence și până la investigații, este cheia pentru o gestionare optimă și eficientă a fiecărui caz. Ne propunem să contribuim la dialogul cât mai constructiv dintre autorități și mediul privat, atât prin faptul că îmbinăm competențele juridice, fiscale și financiare cu cele de intelligence, cât și datorită preocupării constante pentru a sprijini organele judiciare prin documentarea aprofundată, serioasă a fiecărui dosar”, a afirmat Alexandru Ene-Drăgan.
Raluca Botea, coordonator al practicii de drept public al Noerr, a vorbit si despre un nou tip de fraudă: „Frauda în procedurile de achiziții publice prin alterarea ofertei tehnice astfel să îndeplinească, în aparență, cerințele din caietul de sarcini este un fenomen din ce în ce mai des semnalat de companiile participante la aceste proceduri. Remediile juridice există, însă pentru ca acestea să fie valorificate este necesară o bună fundamentare a cazului cu care se merge în fața autorităților. Modalitățile de obținere a dovezilor sunt din ce în ce mai complexe și necesită timp, în multe situații fiind nevoie de o acoperire internațională și de o rețea de experți și parteneri bine consolidată. În cazul în care nu există dovezi temeinice, remediile legale nu vor putea fi valorificate, iar unele companii vor continua practicile înșelătoare și chiar își vor consolida poziția pe piață.”
Un alt subiect de referință a fost cel legat de frauda ESG. Cerințele ESG au generat, potrivit Oanei Piticaș, o oportunitate foarte ridicată de fraudă, indiferent dacă există sau nu obligație de raportare non-financiară pentru companii. „Acolo unde interesul este foarte mare, oportunitatea la fraudă este și mai mare – sunt bine-cunoscute investigațiile recente finalizate sau deschise mai ales în SUA împotriva unor companii care au utilizat date nereale despre verificările ESG. Mai mult decât atât, în ceea ce privește fondurile de investiții, rating-urile ESG utilizate nu sunt standardizate sau transparente, ceea ce vedem spre exemplu în cazul Tesla, recent exclusă din S&P index, index unde sunt însă menționate companii din domeniul petrol și gaze.“
„Pe lângă prevenție și eliminarea riscurilor, scopul principal al investigării și detectării fraudelor ESG trebuie să fie și acela de a garanta într-o măsură cât mai mare conformitatea cu principiile și etica ESG, pentru că doar astfel firmele pot beneficia de avantajul major pe care respectarea normelor de ESG îl conferă în fața investitorilor și în fața consumatorilor finali“, a adăugat Alexandru Ene-Drăgan.
„De aceea, prevenția și due diligence-ul sunt cele două elemente cheie ce trebuie avute în vedere de fiecare dată când vorbim de frauda ESG. Fără un due diligence corespunzător și aprofundat, companiile se expun unui risc imens: frauda ESG este o fraudă la adresa tuturor, a investitorilor și a clienților finali deopotrivă“, a adăugat Dan Rusu, partener senior al Corporate Intelligence Agency . Un rol important în acest due dilligence îl are securitatea cibernetică, care a devenit o obligație legală, o cerință de conformitate. „Securitatea cibernetică trebuie să devină o componentă naturală a comportamentului nostru zilnic și este nevoie de echipe interdisciplinare care să îmbine competențe tehnice și juridice pentru a face față provocărilor din această zonă“, a punctat și Alexandru Dan, Coordonator al practicii de afaceri digitale al Noerr.
Despre Noerr:
Noerr înseamnă excelență și gândire antreprenorială. Cu echipe compuse din personalități puternice, Noerr găsește soluții la probleme complexe și provocatoare. Uniţi prin valori comune, cei peste 500 de consultanți au întotdeauna în vedere scopul comun: succesul clienților lor. De aceea, Noerr, ca firmă europeană de avocatură de prim rang, este poziționată în mod optim şi pe plan internațional, cu birouri în zece țări și o rețea mondială de „best friends”. Biroul Noerr din România fondat în anul 1998, dezvoltă și oferă clienților soluții viabile juridice, financiare, fiscale și de management. De peste 20 de ani consiliem în România companii listate la bursă, societăți multinaţionale, precum şi instituţii financiare şi investitori internaţionali.
Despre Corporate Intelligence Agency:
Corporate Intelligence Agency este o agenție de informații privată dedicată mediului de afaceri, specializată în identificarea și atenuarea potențialelor riscuri sau amenințări la adresa securității și integrității activității partenerilor noștri. Prin creativitate, experiență și efort susținut, agenția noastră de intelligence a adunat informații și a întreprins operațiuni la nivel local, european și spațiul CSI, în misiunea noastră de a proteja și a oferi suport de specialitate partenerilor noștri.