Raportul realizat de Bankwatch România pentru perioada iulie 2021-iunie 2022, ,,Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune - monitorizate prea puțin, prea rar”, arată că o singură unitate din cele șapte instalații mari de ardere pe cărbune funcționale în prezent în România a reușit să respecte limitele de emisii impuse de documentul de referință privind cele mai bune tehnologii disponibile pentru termocentrale pe cărbune. Termocentrala Paroșeni, pe huilă, este singura unitate conformă, însă ea nu monitorizează în permanență toți noii poluanți: mercur (Hg), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF), ci doar pe cei „clasici”; dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) și pulberi în suspensie, ceea ce o face să nu fie conformă cu cerințele documentului de punere în aplicare a deciziei BAT. Instalația funcționează la o capacitate redusă, în medie 10-17 zile pe lună. Instalația retehnologizată de la termocentrala Govora (IMA 3) este de asemenea aproape de conformare, deși și aceasta funcționează la capacitate redusă, aproximativ 27% din maximul de ore de funcționare posibile, iar emisiile de acid clorhidric (HCl) și acid fluorhidric (HF) nu sunt monitorizate deloc.
Unitățile care înregistrează depășirile cele mai mari ale valorilor-limită de emisii stabilite prin BAT sunt IMA 2 de la Govora (unitățile 5 și 6), cu depășiri ale emisiilor de SO2 de peste patru ori și depășiri ale limitelor pentru pulberi de până la două ori, precum și CET Iași, cu depășiri ale limitei pentru SO2 de 1,5 ori. Emisiile unităților de la termocentralele Rovinari se încadrează în limita stabilită prin Directiva privind Emisiile Industriale, Anexa V partea 1, nu însă și în intervalul stabilit în documentul de referință BAT, existând depășiri ale limitei de SO2 la toate cele trei unități în funcțiune, chiar și când ne raportăm la limita mai permisivă prevăzută de monitorizarea zilnică sau pe o perioadă determinată.
Noii poluanți, a căror monitorizare și raportare a devenit obligatorie din august 2021, sunt de altfel monitorizați la foarte puține dintre termocentralele pe cărbune din România. Singura unitate care îndeplinește această obligație total este Craiova II, la Rovinari ea este îndeplinită parțial, fără emisiile de monoxid de carbon și acid clorhidric (în 2021 lipsesc, iar în 2022 ele depășesc limita), iar la Turceni nu se realizează monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon.
„Înăsprirea limitelor de emisii urmărește reducerea poluării aerului, responsabilă pentru apariția bolilor cardiovasculare, pulmonare, a diferitelor tipuri de cancer etc. în rândul populației din zonele industriale. Reducerea emisiilor are loc în toate sectoarele industriale, iar scopul final este descurajarea utilizării unor tehnologii ineficiente, poluatoare și cu impact negativ asupra mediului și sănătății oamenilor, pentru a putea face loc unora noi, mai eficiente și mai prietenoase cu mediul”, afirmă Alexandra Doroftei, campaigner Bankwatch România.
Ce sunt emisiile industriale
Emisiile industriale sunt emisiile de poluanți (oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, particule, metan, mercur și alte metale grele etc.) care sunt eliberați în aer, apă și sol de instalațiile industriale. Emisiile industriale analizate în raportul ,,Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune - monitorizate prea puțin, prea rar” provin din activitatea de producere de energie electrică de la termocentralele pe cărbune (lignit și huilă) care funcționează în prezent în România. Expunerea la aceste emisii poate cauza astm, bronșite și diferite tipuri de cancer, tensiune arterială mare, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. De asemenea, sunt afectate negativ și ecosistemele, culturile agricole și mediul construit. La data prezentării documentului de referință privind cele mai bune tehnologii disponibile, Comisia Europeană evalua că beneficiile estimate pentru sănătate odată cu reducerea emisiilor industriale de poluanți s-ar ridica la 7,3 miliarde EUR pe an.
În decembrie 2021, prin „Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2326 pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari”, în România au intrat definitiv în vigoare noile standarde privind emisiile industriale, adoptate de Consiliul și Parlamentul European încă din 2017. Substanțele poluante vizate sunt oxizi de azot (NOx), dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM 10), mercurul (Hg), acidul fluorhidric (HF) și acidul clorhidric (HCl).
Din cauza faptului că analiza se bazează pe valori medii, pe date colectate din doi ani calendaristici (iulie-decembrie 2021 și ianuarie-iunie 2022), valorile superioare ale intervalelor de emisii pentru toți poluanții sunt mai permisive decât cele raportate la o medie anuală.
Este însă esențial ca aceste unități pe bază de cărbune, readuse la viață sau ținute în viață după termenele oficial asumate de închidere pentru a oferi un plus de capacitate la nevoie, să se conformeze standardelor de poluare, stabilite prin Directiva privind Emisiile Industriale și prin documentele de referință privind cele mai bune tehnologii disponibile.
Efectele poluării cu emisii industriale asupra sănătății oamenilor
Raportul Bankwatch România ,,Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune - monitorizate prea puțin, prea rar” conține mai multe detalii despre cum ne pot afecta sănătatea emisiile industriale poluante. De exemplu, nu doar gazele și particulele (praf și funingine) emise de centralele pe cărbune pătrund în organism și provoacă iritații ale căilor respiratorii, ci și emisiile de SO2, iar în perioadele de umiditate crescută, clorura de hidrogen (HCl) se transformă într-un aerosol de acid clorhidric care contribuie la formarea ploilor acide.
Deși România și-a asumat eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic la nivel național până cel mai târziu în 2032, este obligatoriu ca unitățile pe bază de cărbune care vor funcționa până atunci să se conformeze standardelor de poluare, stabilite prin Directiva privind Emisiile Industriale și prin documentele de referință privind cele mai bune tehnologii disponibile.
Pentru detalii:
Alexandra Doroftei, campaigner Bankwatch România
Telefon: +40 0726770808
E-mail: alexandra.doroftei@bankwatch.org
www.bankwatch.ro
Despre Bankwatch România
Bankwatch România este o asociație înființată în iulie 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor.