In verile toride se întâmplă ca peștii din apele care se încălzesc excesiv să moară din cauza lipsei de oxigen. Antreprenori grupați într-o asociație vor să privatizeze o baltă dintr-o suburbie prosperă a Capitalei.
În verile toride se întâmplă ca peștii din apele care se încălzesc excesiv să moară din cauza lipsei de oxigen.
Antreprenori grupați într-o asociație vor să privatizeze o baltă dintr-o suburbie prosperă a Capitalei, profitând de acest fenomen natural cu caracter repetitiv – dar care în vara anului 2018 a alarmat opinia publică.
Fenomenul se numește eutrofizare și se datorează înmulțirii excesive a unor alge care consumă oxigenul din apă. Situația ar putea fi evitată dacă autoritățile publice ar lua măsurile preventive prevăzute în legislația UE, cum ar fi instalarea unor pompe plutitoare care să injecteze aer în apă. Din păcate, în România asta nu prea se întâmplă.
Temperaturile ridicate din vara anului 2018 au făcut ca numărul apelor unde peștii au murit sufocați să fie sensibil mai mare decât în alți ani. Astfel, în Galați, o echipă de control a Gărzii de Mediu a raportat 20 de tone de pești morți în balta Vlădești de pe lunca Prutului. Tot în județul Galați, pe un afluent al Prutului, temperaturile ridicate din zonă au cauzat moartea a mii de pești.
În Capitală, pe lacul Herăstrău, fenomenul se repetă anual. În vara anului 2018, însă, el a afectat nu doar peștii, ci și rațele care se hrănesc cu populația piscicolă din lac. Tot în București, pe lacul Morii de pe râul Dâmbovița, Serviciul de Protecție a Mediului și Administrația Națională a Apelor Române au confirmat că moartea peștilor de dimensiuni mici și mijlocii se datorează înmulțirii algelor oxigenofage.
Chiar și Delta Dunării a fost afectată, autoritățile cerând fonduri Ministerului Mediului pentru remedierea problemei. Nivelul scăzut al Dunării și temperaturile ridicate au acționat ca un cocteil mortal pentru un număr semnificativ de pești din bălțile și canalele Deltei.
În Cluj fenomenul a afectat lacul din cartierul Gheorgheni, iar în proximitatea orașului - lacul Chinteni și lacul Silea din localitatea Ciurila. Pentru lacul din cartierul Gheorgheni, Administrația Bazinală de Apă Someș a propus instalarea unor pompe plutitoare de aerare.
Însă lipsa oxigenului din apă a provocat în vara anului 2018 asfixierea a mii de pești și în lacul Bisericii din Câmpina, o localitate mai puțin expusă temperaturilor pârjolitoare. Fenomenul afectează de asemenea și apele curgătoare – cum ar fi râul Lăpuș din Maramureș sau pârâul Bărlădel din Galați, în locul de vărsare în Siret al micului afluent. În aceste din urmă două cazuri înmulțirea algelor consumatoare de oxigen a fost declanșată de debitul foarte scăzut al apei, care a dus la încălzirea excesivă a apei.
Spre deosebire de alți ani, în vara anului 2018 fenomenul a devenit știre de presă și a alarmat opinia publică - cu atât mai mult cu cât autoritățile, dincolo de întocmirea unor rapoarte constatative, nu s-au înghesuit să ia vreo măsură. De acest context s-a gândit să profite un ONG, GSL – Grupul de Socializare Locală, care adună la prima vedere reprezentanți ai locuitorilor ce trăiesc în comuna Berceni din județul Ilfov. Localitatea, devenită în ultimii ani suburbie a Capitalei, înglobează balta Vadu lui Moș, pe malul căreia s-au ridicat o mulțime de vile cu vedere superbă la luciul de apă. Cum fenomenul de asfixiere mecanică a provocat moartea unui număr de pești din lac, MarianJoiman și avocata Daniela Nae (purtătorii de cuvânt ai asociației) au propus ca „soluție finală” privatizarea bălții. Firește, pe principiul binecunoscut – ce este în mâna statului e al nimănui, deci nimeni nu are grijă de el; ce se află în mâinile unui gospodar privat înflorește.
Întrucât ONG-ul beneficiază de fonduri substanțiale, cei doi au început o campanie agresivă de promovare media a inițiativei, dublată de reclamații la Garda de Mediu, Apele Române și la Inspectoratul de Poliție Română. Practic, cei doi intoxică autoritățile și media cu informații panicarde despre poluarea bălții, susținând că scoaterea ei din proprietatea Apelor Române și cedarea ei către o instanță privată ar fi salutară pentru ecosistemul ochiului de apă. Pe de altă parte, experții susțin că balta funcționează în parametri normali, iar asfixierea peștilor este un fenomen normal în verile secetoase, prin urmare lacul n-are nevoie de nici un bun samaritean din sectorul privat care să profite de așa zis-ul ei statut ecologic precar încât s-o cumpere pe bani de Pepsi. Asta cu atât mai mult cu cât, în zonă, o altă baltă a fost deja privatizată, iar proprietarii ei fac se pare bani buni din exploatarea ei.
Dar asta nu e tot. Apele Române nu dețin doar balta, ci și terenul din jur, cu un potențial imobiliar imens. Bătălia pentru protejarea sănătății locuitorilor din Berceni, în opinia asociației afectată grav de balta din apropiere, trebuie să stea deasupra oricăriu calcul material. Pe scurt, e inestimabilă – pardon, valorează milioane de euro.