Bucuresti - 18 iunie 2013
-
Condiţiile de piaţă nu par să se îmbunătăţească
Conform studiului Ernst & Young, efectuat recent în 36 de ţări, inclusiv în România, respondenţii români sunt mai optimişti în ceea ce priveşte evoluţia pieţei locale. Astfel, 40% dintre ei se aşteaptă la o îmbunătăţire a condiţiilor de piaţă pentru afacerea lor în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondenţii din Europa de Est, respectiv media de 32% înregistrată pentru toate cele 36 de ţări.
Studiul arată că un număr considerabil de companii din EMEIA resimt o presiune crescândă din partea investitorilor şi a acţionarilor pentru atingerea obiectivelor şi pentru o îmbunătăţire a performanţelor lor financiare. Multe companii se confruntă cu presiunea de a reduce costurile, care este reflectată la nivelul angajaţilor şi managerilor prin reducerea remuneraţiei lor. Astfel, 79% dintre respondenţii din România au menționat că se aşteaptă la îngheţarea salariilor, reducerea bonusurilor sau chiarla reducerea salariilor şi eliminarea completă a bonusurilor în ultimul an, în comparaţie cu 59% din totalul participanţilor la studiu.
Deşi respondenţii români susţin că au o viziune optimistă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, acest lucru este contrazis de aşteptările lor. Ei se așteaptă ca obiectivele financiare să devină şi mai greu de atins și la o presiune suplimentară asupra pachetului salarial, ceea ce sugerează că, de fapt, perspectiva lor este una pesimistă.
Kenan Burcin Atakan, Lider al Fraud Investigation & Dispute Services din cadrul Ernst & Young România afirmă: “Angajaţii din România par să resimtă o presiune crescută pentru a obţine performanţă şi conştientizează posibilitatea unor eventuale reduceri salariale. Această presiune internă ar trebui să fie susţinută şi gestionată printr-o solidă cultură internă de combatere a fraudei şi de guvernanţă a aspectelor legate de conformitate”.
Organizaţiile nu ştiu ce se întâmplă în interior
Rezultatele sondajului sugerează că managementul sau acţionarii nu pun suficiente întrebări cu privire la operaţiunile desfăşurate de companiile pe care le conduc. Astfel, 82% dintre respondenţii din România au declarat că nu li s-au cerut informaţii detaliate cu privire la contractele încheiate cu terţi furnizori sau clienţi, şi nici despre identitatea acestora. De asemenea, 85% dintre respondenţii din România consideră că nu au fost cerute suficiente informaţii în legătură cu valoarea cheltuielilor de marketing, de dezvoltare a businessului şi de protocol. Prin urmare, este rezonabil să se deducă faptul că relaţia companiei cu terţi şi corectitudinea performanţei financiare raportate sunt supuse anumitor riscuri.
Rezultatele sondajului, incluzând respondenţii din România, sugerează că, deşi majoritatea celor intervievați conştientizează importanţa politicilor de combatere a corupţiei în organizaţiile lor, consideră că monitorizarea acestora este deficitară.
În plus, sondajul arată că unul din patru respondenţi din România consideră că respectarea îndeaproape a politicilor de combatere a corupţiei dăunează competitivităţii lor pe piaţa locală.
Kenan Burcin Atakan comentează: “Politicile timide, incoerente de prevenire şi combatere a fraudei creează o imagine de vulnerabilitate a companiei faţă de propriii angajaţi. Odată ce această vulnerabilitate este conştientizată, implementarea efectivă şi eficientă a unui program de prevenire şi combatere a fraudei devine o provocare majoră pentru organizaţie şi, de fapt, reprezintă o componentă esenţială a unei afaceri durabile”.
Mita şi corupţia mai scăzută în România decât în Europa de Est
Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului.
Mai mult, dintre românii chestionaţi, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice.
Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor percep corupţia ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în ţările lor, dar când vine vorba despre existenţa acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepţia lor se schimbă.
Kenan Burcin Atakan este de părere că “pentru a reduce riscurile de fraudă, mită şi corupţie, managementul trebuie să conştientizeze faptul că şi compania pe care o conduce, şi nu doar piaţa locală, este expusă la astfel de riscuri. Acceptarea faptului că aceste riscuri există reprezintă primul pas în crearea şi implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei”.
Programele locale de prevenire fraudei nu sunt considerate eficiente
Studiul arată că majoritatea organizaţiilor au definite politici anti-corupţie iar angajaţii lor consideră că există sancţiuni clare în cazul în care aceste politici sunt încălcate. Deşi majoritatea respondenţilor din România consideră că politicile anticorupţie sunt foarte relevante pentru munca lor, unul din patru este de părere că aceste politici sunt bine definite, dar nu funcţionează.
În România, eficacitatea programelor de conformitate este considerată a fi parţial împiedicată de o lipsă percepută de flexibilitate, întrucât numai 13% dintre respondenţi consideră că politicile anti-corupţie sunt adaptate la nevoile locale. Această problemă este exacerbată de lipsa de încredere în raportarea fraudelor şi în cadrul ce defineşte semnalarea actelor de corupţie. Mai puţin de jumătate din angajaţii intervievaţi sunt de părere că firma lor susţine persoanele care au raportat cazuri de suspiciuni de fraudă, mită şi corupţie.
Kenan Burcin Atakan concluzionează: “Deşi companiile resimt presiunea reducerii costurilor, o abordare proactivă în ceea ce priveşte prevenirea fraudei este mai eficace şi mai puţin costisitoare decât o abordare reactivă privind combaterea fraudelor. Odată definite, programele anticorupţie trebuie puse în aplicare în mod corespunzător prin comunicare constantă, training şi monitorizare, precum şi printr-un mesaj puternic venit din partea celor care conduc compania”.
Note pentru editori
Despre studiu
Între noiembrie şi decembrie 2012, cercetătorii noştri – agenţia globală de cercetare de piaţă Ipsos – a efectuat 3.459 de interviuri prin telefon, online sau în persoană cu angajaţii unor companii mari din 36 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa pentru a evalua opiniile lor cu privire la fraudă, mită şi corupţie. Rezultatele înregistrate în Europa de Est au la bază 1.256 de interviuri în 12 ţări, dintre care 100 de interviuri efectuate în România.
Despre Ernst & Young
Ernst & Young este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde dolari în anul 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le acordăm clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, Ernst & Young este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, fiscalitate, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com
.
Cuvinte cheie:
studiu Ernst & Young coruptie