Bucuresti - 27 iunie 2014
-
Sondajul EY, derulat în rândul a peste 2.700 de executivi din 59 de ţări, evidenţiază faptul că aproape 40% dintre executivi consideră mita şi corupţia larg răspândite în ţările lor
- Riscurile emergente nu sunt luate suficient de serios în consideraţie, aproape jumătate din respondenţi atribuie un risc scăzut criminalităţii informatice
- Integritatea executivilor privind raportările financiare este pusă la îndoială, iar o minoritate semnificativă consideră justificate fraudele în cazul raportărilor financiare
- Mai multă presiune pe consiliile de administraţie pe măsură ce echipele de management sunt nevoite să facă faţă atât riscurilor pe termen lung cât şi celor emergente
Cel de-al 13-lea studiu EY, Global Fraud Survey, Overcoming compliance fatigue: reinforcing the commitment to ethical growth, a identificat niveluri diferite de percepţie a acţiunilor de fraudă, mită şi corupţie la nivel global. În privinţa riscurilor emergente, în pofida unui consens global aparent privind amploarea ameninţării criminalităţii informatice, aproape jumătate dintre respondenţi (48%) îi atribuie doar un risc foarte scăzut sau destul de scăzut pentru afacerea lor.
Rezultatele sondajului arată că directorii executivi nu au încă o percepţie corectă asupra riscurilor criminalităţii informatice. 48% dintre respondenţi consideră că cea mai mare ameninţare vine din partea hackerilor şi subestimează riscul generat de grupările crimei organizate, precum şi cel venit din partea altor state.
Studiul a inclus interviuri aprofundate cu peste 2.700 de directori executivi din 59 de ţări, inclusiv directori financiari, directori de conformitate, consilieri generali şi directori de audit intern. Aproape 40% dintre respondenţi cred că mita şi corupţia sunt larg răspândite în ţările lor (rezultatele detaliate pe ţări în Anexa 1). În contextul unui mediu de business invadat de corupţie, în multe dintre ţări, conform descrierii respondenţilor, consiliile de administraţie şi managementul par să fie agrenate în lupta împotriva riscurilor pe termen lung, acordând însă o atenţie mai mică riscurilor emergente - cum ar fi criminalitatea informatică.
David Stulb, EY, Lider global, EY’s Fraud Investigation & Dispute Services (FIDS) spune:
"În contextul amplorii pe care a luat-o criminalitatea informatică, cu incidente care fac regulat titluri de primă pagină a ziarelor, consiliile de administraţie trebuie să se aştepte ca managementul să aibă o strategie solidă de răspuns. În acelaşi timp, multe jurisdicţii exercită o presiune tot mai mare asupra companiilor, pentru a raporta incidentele în cel mai scurt timp. Toate aceste aspecte solicită multă atenţie din partea funcţiilor de conformitate şi reglementare. Securities and Exchange Commission din S.U.A. se concentrează tot mai puternic pe combaterea riscurilor cibernetice, pe măsură ce verifică integritatea rapoartelor financiare, astfel că, membrii comitetului de audit trebuie să fie atenţi în permanenţă la ameninţările mediului cibernetic din prezent".
În ce măsură fac cele mai corecte alegeri în privinţa managementului riscului cei din top management?
Dificultăţile cu care se confruntă cei din top management pot fi agravate de insuficienta cunoaştere a riscurilor la care se expun. Sondajul arată că e mai puţin probabil ca cei din top management să participe la stagii de formare anti-mită /anti-corupţie (ABAC) (38%) sau la sesiuni de evaluare a riscurilor ABAC (30%) în comparaţie cu echipele pe care le conduc.
Acest aspect este cu atât mai alarmant cu cât toţi aceşti executivi pot fi expuşi, în mod regulat, la situaţii care să le ameninţe integritatea. 21% dintre directorii generali care au participat la studiu au declarat că au fost expuşi la situaţii în care li s-a cerut să dea mită în trecut, în comparaţie cu doar 10% din restul respondenţilor din top management.
La fel de îngrijorător este şi faptul că 11% dintre directorii generali de companii consideră justificată declararea incorectă a performanţelor financiare în scopul de a ajuta o afacere să supravieţuiască unei recesiuni economice, comparativ cu doar 6% din restul respondenţilor. Acest procent, destul de important, este cu atât mai grav cu cât un CEO are şi rolul de a stabili, din poziţia sa ierarhică, tonul etic general al companiei.
David Stulb completează: “Din perspectiva riscului ca managementul să ignore controalele financiare, rezultatele acestui sondaj despre integritatea managerilor de top au implicaţii grave pentru consiliile de administraţie. Îmbunătăţirea contactelor directe dintre membrii consiliilor de administraţie şi şefii celorlalte departamente de business sau ai departamentelor financiare de la celelalte niveluri ierarhice s-ar putea dovedi foarte utilă pentru ca cei din top management să-şi poată face o imagine de ansamblu cât mai exactă. În contextul în care tot mai multe autorităţi de reglementare alocă resurse suplimentare pentru urmărirea penală a fraudelor fiscale şi cooperează în mod frecvent cu procurorii din alte jurisdicţii, mizele sunt mai mari ca oricând”.
Kenan Burcin Atakan, şeful departamentului de investigare a fraudelor şi de soluţionare a litigiilor din cadrul EY România subliniază: “Nu există seturi de măsuri universal valabile pentru a pune în aplicare un program de conformitate eficient. Echipele de conformitate trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru a identifica noi abordări de gestionare a riscurilor de reglementare. Mai ales în cazul pieţelor emergente, soluţiile globale de conformitate trebuie adaptate, fără a pierde însă spiritul lor, pentru a putea răspunde provocărilor locale şi pentru a asigura o tranziţie lină”.
Conformitatea are nevoie de revigorare
Sondajul a constatat, de asemenea, că aplicarea măsurilor de conformitate pare să fie afectată de oboseală tocmai într-un moment în care companiile nu-şi prea pot permite aşa ceva. În condiţiile unui mediu de reglementare în care cooperarea internaţională devine din ce în ce mai frecventă, participanţii la studiu au descris un context de conformitate intern în mare măsură inert:
- Una din cinci companii nu are încă definită o politică anti-corupţie (ABAC)
- 45% dintre organizaţii nu au încă implementat un hotline de avertizare
- Mai puţin de 50% dintre respondenţi au participat la trainiguri anti-corupţie (ABAC)
- Mai puţin de o treime dintre organizaţii aplică măsurile legale anti-corupţie în cadrul proceselor lor de fuziuni şi achiziţii.
“Punerea în aplicare a legilor anti-mită / anti-corupţie a devenit mai intensă şi s-a consolidat semnificativ cooperarea transfrontalieră între autorităţile de reglementare", explică David Stulb.
"Au apărut legi noi, mai dure, în numeroase jurisdicţii iar puterea procurorilor s-a întărit. Sunt bugete mai mari alocate pentru aplicarea legii în tot mai multe zone geografice cheie, astfel că această tendinţă nu mai este doar un fenomen american. În pofida numeroaselor cazuri de urmăriri penale, la cel mai înalt nivel, a unor companii multinaţionale şi a unor directori generali înregistrate recent, multe companii continuă să rateze prilejul de a implementa politici anti-corupţie şi evaluări de risc robuste. Prea puţini sunt cei care efectuează în mod regulat demersuri anti-corupţie conforme legii. Directorii executivi pot face mai multe pentru a asigura coordonarea de la vârf a acestor demersuri, iar membrii consiliilor de administraţie şi altor părţi interesate ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a determina managementul să-şi consolideze angajamentul pentru o dezvoltare etică”.
Anexa 1 - Rezultate privind percepţia folosirii mitei şi a practicilor corupte în funcţie de ţară
Întrebarea sondajului: “Puteţi preciza dacă sunteţi de părere că următoarea afirmaţie este adevărată sau nu pentru ţara Dvs., sau dacă nu sunteţi în cunoştinţă de cauză? Mita/practicile de corupţie sunt larg răspândite în afacerile din această ţară?”
Baza: Toţi respondenţii (2.658) – cu excepţia Egiptului, Noii Zeelande şi a Israelului din lipsă de răspunsuri suficiente.
Notă: Deoarece aproximativ 50 de manageri au fost intervievaţi în fiecare ţară, aceste răspunsuri sunt relevante şi reflectă percepţia respondenţilor, însă nu reflectă, în mod obligatoriu, şi opinia EY. Pentru o analiză mai detaliată a nivelurilor percepute de corupţie în anumite ţări, consultaţi instrumentele Transparency International pentru măsurarea corupţiei, ce includ Indicele de Percepţie a Corupţiei, Indicele Plătitorilor de Mită şi Barometrul Global al Corupţiei.
Notă pentru editori
Despre sondaj
Studiul s-a derulat în perioada noiembrie 2013 – februarie 2014, fiind efectuat de agenţia globală de studii de piaţă Ipsos. S-au efectuat 2.719 interviuri în limba locală cu decidenţi de rang înalt dintr-un eşantion format din cele mai mari companii din 59 de ţări.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 175.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.
.
Cuvinte cheie:
EY studiu coruptie