Bucuresti - 27 noiembrie 2014
-
Demos Marea Britanie, Institutul Român pentru Politici Publice și Ursus Breweries au lansat astăzi prima cercetare națională care studiază legăturile dintre modelele parentale, consumul de alcool și probabilitatea abuzului de alcool la următoarele generații.
„Cât de mult influențează stilurile parentale consumul de alcool la minori în România?” sau „Există o corelație între consumul de alcool al părinților și stilul lor parental?”
Acestea sunt doar două dintre întrebările la care răspunde studiul “Resimțind efectele: România – Stiluri parentale și influența consumului de alcool la minori”, prima cercetare realizată în țara noastră care vizează legăturile dintre modelele parentale, consumul de alcool și probabilitatea abuzului de alcool al următoarelor generații.
Realizat de către Demos, una dintre cele mai importante organizații independente de tip think-tank și caritate educațională din Marea Britanie, Institutul de Politici Publice prin divizia Data Research și coordonat de către Daniela Gheorghe, psiholog, “Resimțind efectele: Romania” este prima cercetare de acest tip din România. Pe parcursul realizării studiului au fost organizate două sesiuni de consultări într-un format de tip Comitet Consultativ la care au luat parte reprezentanți ai autorităților publice cu atribuții în materie: Institutul Național de Sănătate Publică, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Agenţia Naţională Antidrog, Consiliul Național al Audiovizualului, printre alții.
La baza acestei cercetări se regăsește atât un studiu cantitativ realizat pe un eșantion de 1.062 de respondenți, cât și un studiu calitativ care a cuprins 26 de interviuri semi-structurate.
Studiul cantitativ a arătat că, în ciuda diferențelor de gen, nivelurile ridicate de consum de alcool sunt transmise din generație în generație:
-Exista o mai mare probabilitate pentru copiii părinților, clasificați în raport ca “părinți autoritari ", de a consuma alcool în cantități mai mari, decât pentru copiii ai căror părinți arată un nivel ridicat de afectivitate către copiii lor.
-Există o mai mare probabilitate ca părinţii de copii minori care au fost clasificaţi ca fiind ”autoritari” să raporteze consumul propriu de alcool cu o mai mare frecvenţă și în cantităţi mai mari.
-Există o mai mare probabilitate ca respondenţii studiului care au declarat niveluri ridicate de consum de alcool să raporteze de asemenea niveluri ridicate de consum de alcool la proprii părinţi.
-Există o mai mare probabilitate ca respondenţii studiului care aveau copii mici și au declarat niveluri ridicate de consum de alcool să raporteze de asemenea niveluri ridicate de consum de alcool la proprii copii.
“Cercetarea Demos realizată în Marea Britanie a arătat că “dragostea ferma” a părinților poate reduce posibilitatea consumului excesiv de alcool al copiilor pe măsură ce cresc. În special, niveluri ridicate de afecțiune părintească în primii 5 ani de viață ai copilului reduc semnificativ riscul consumului excesiv de alcool la vârsta de 16 ani. Cercetarea noastră din România subliniază și mai mult importanța afecțiunii și căldurii părintești. Eforturile de a sprijini familiile cu părinți alcoolici ar trebui să conțină
abordări prin care părinții să fie încurajați, în creșterea și educarea copiilor, să arate copiilor lor mai multă afectivitate, în paralel cu eforturi de a reduce consumul excesiv de alcool”, explică Jonathan Birdwell, expert al Demos Marea Britanie, unul dintre autorii cercetării.
Analiza calitativă, cu ajutorul a 26 de interviuri semi-structurate, a subliniat relația complexă dintre educație și familie atunci când abuzul de alcool este prezent:
-Familiile care se confruntă cu abuzul parental de alcool sunt afectate de numeroase tensiuni și griji ce depășesc activitatea familială de zi cu zi. Printre acestea se numără adeseori inactivitatea profesională, boli cronice, un deces în familie sau probleme de sănătate mintală.
-În majoritatea cazurilor intervievatorii au remarcat neglijență, violență, consum excesiv sau o abordare deficitară a procesului de creștere și educare a copiilor. Cel puţin jumătate dintre persoanele intervievate au indicat faptul că a existat o contradicţie între stilurile de creștere și educare a copiilor practicate de parteneri. În cazurile în care unitatea familială este formată dintr-un părinte alcoolic și unul nealcoolic și în cadrul ei s-a manifestat o contradicţie între stilurile de creștere și educare a copiilor, caracteristicile stilului părintelui alcoolic erau extrem de negative, cu manifestări adeseori violente, autoritare sau de neglijenţă. Acest fapt demonstrează că în cadrul eșantionului, părintele alcoolic era predispus să adopte o atitudine mai severă, abuzivă sau de neimplicare, în contrast cu abordarea mai puţin severă, mai caldă, mai implicată a stilului de creștere și educare a copiilor practicat de partenerul acestuia.
„Așa cum este prezentat și în recomandări, este necesar să dăm mai multă atenție vocii copiilor, să îi ascultăm cu adevărat și mai ales să-i implicăm mai mult în deciziile care-i privesc direct, atât în familie, cât și la nivel instituțional. Sprijinirea parentalității pozitive este de asemena extrem de importantă pentru dezvoltarea copilului, dar și pentru prevenirea abuzurilor", explică Daniela Gheorghe, psiholog și coordonatorul cercetării.
„Facem un apel către autoritățile competente să își asume rolul de a contribui la prevenirea consumului de alcool în rândul minorilor. Considerăm că este momentul să organizăm un grup de lucru comun, implicând toate autoritățile care au responsabilitate în acest domeniu, coordonat de către o singură entitate al cărei obiectiv final să îl reprezinte prevenirea consumului de alcool de către minori” declară Adrian Moraru, IPP România, unul dintre autorii cercetării.
În cadrul acestui studiu, autorii au făcut recomandări Guvernului, organizaţiilor nonguvernamentale, precum și întregii comunități.
Specific, sunt recomandate:
• Politici și strategii de prevenire a consumului excesiv de alcool în România.
• Campanii de informare și sensibilizare - pentru conștientizarea legăturii dintre creșterea și educarea copiilor de către părinți și consumul de alcool de către copiii acestora.
• Intervenții de tip depistare și consiliere rapidă - implicarea medicilor de familie, a medicilor de medicină generală din spitalele din România și consilierea psihologică adresată în special părinților.
• Intervenția precoce - creșterea investițiilor pentru intervențiile în primii ani de viață (în special în zonele cu un grad de risc ridicat) care să le aibă în vedere pe mamele însărcinate, pe familiile nou întemeiate și pe copiii din ciclul primar.
Studiul Demos “Resimțind efectele: România” a fost susținut de Ursus Breweries, parte a grupului SABMiller plc.
“Susținerea Ursus Breweries pentru studiul Demos, ca inițiativă de pionierat absolut în România, reprezintă o continuare a eforturilor constante pe care le întreprindem prin platforma noastră www.desprealcool.ro, cât și prin programe și inițiative specifice menite să prevină un consum abuziv de alcool și consumul de alcool de către minori. Sperăm ca rezultatul muncii de peste un an a co-autorilor și consultanților, într-un format care a beneficiat inclusiv de aportul nemijlocit al altor actori instituționali reuniți în Comitetul Consultativ, să producă prin recomandările făcute ecourile necesare și să genereze implementarea de măsuri concrete de către autorități și alți actori interesați”, a declarat Robert Uzună, Corporate Affairs Director Ursus Breweries.
Pentru informații suplimentare:
Ursus Breweries Graffiti PR
Robert Uzună Sergiu Petre
Corporate Affairs Director PR Consultant
robert.uzuna@ro.sabmiller.com sergiu.petre@graffitipr.ro
0731.999.555 0722.191.189
Despre Demos UK
Demos una dintre cele mai importante organizații independente de tip think-tank și caritate educațională din Marea Britanie.
Despre IPP
Institutul pentru Politici Publice (IPP) este o organizație neguvernamentală românească care militează pentru creșterea calității proceselor de elaborare a politicilor publice în România.
Despre Ursus Breweries
Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Pentru mai multe informații despre Ursus Breweries și programele sale vă rugăm să vizitați: www.ursus-breweries.ro și www.desprealcool.ro.
Extras din studiul Demos
Tipare de consum
-Consumul de alcool este mai frecvent raportat la domiciliu:
• Analiza cantitativă arată că 57 % dintre respondenți declară că au consumat alcool acasă.
• Analiza calitativă indică faptul că, în o treime din cazuri, alcoolicul a produs sau produce bauturi alcoolice la domiciliu, cel mai adesea vin sau băuturi spirtoase. În 9 cazuri aceștia produc sau nu alcool la domiciliu. În celelalte cazuri, nu a fost clar. Fabricarea alcoolului la domiciliu este o practică obișnuită în România, în special în zonele rurale.
-Consumul problematic de alcool este mai frecvent în afara domiciliului:
• Analiza cantitativă arată că 27% dintre respondenți declară că au consumat alcool în alte locuri decât acasă.
• Analiza calitativă arată că în puţin peste jumătate din cazuri, persoana alcoolică consumă alcool atât cu prietenii, cât și cu familia. În mai puţin de un sfert din cazuri, alcoolicii consumau alcool mai mult cu prietenii sau singuri, iar într-un caz consumau alcool numai cu familia. În 5 cazuri nu a fost clar cu cine consumau alcool. Obiceiul destul de comun al alcoolicilor de a consuma alcool cu prietenii lor se suprapune interesant cu faptul că în 6 cazuri o schimbare de loc sau de loc de muncă și, implicit, a colectivului au fost citate în mod special drept catalizatori pentru alcoolism. În acest eșantion, se pare că alcoolismul nu este un fenomen solitar, dar că este stimulat de sau are loc în contextul de grup de colegi sau cercuri sociale.
.
Cuvinte cheie:
studiu alcool copii