Bucureşti - 16 februarie 2015
-
O serie de tendințe active în 2014 continuă să rămână un subiect critic, deși multe dintre ele au evoluat. Anul 2015 a început cu demersuri semnificative de deblocare a proiectelor inițiate de guverne, instituții financiare internationale și bănci de dezvoltare. Orașele au fost, de asemenea, un subiect major în 2014 și continuă să rămână și în 2015, dar cu un mai mare accent pus pe mobilitatea urbană. Vânzările de active și managementul optimizat al activelor au fost un subiect pe larg abordat în raportul nostru de anul trecut și vor fi abordate din nou și anul acesta.
„Infrastructura este povestea evoluției. Ea dinamizează dezvoltarea socială și economică. Ne permite să reînnoim serviciile publice și mediul fizic. Oferă posibilitatea societăților, economiilor, companiilor și indivizilor să își trăiască viața din plin. În același timp, modul nostru de a aborda infrastructura evoluează. Unele schimbări ale sectorului sunt neașteptate și disruptive. Altele evoluează lent, într-o permanentă fluctuație în conștiința politică, după cum guvernele și companiile reacționează la circumstanțele în schimbare. În ultimii trei ani, Divizia Global Infrastructure din cadrul KPMG a urmărit schimbările și tendințele anuale care au dinamizat piața mondială a infrastructurii și poate publica o prognoză a principalelor 10 tendințe care sunt de natură a avea un impact asupra pieței infrastructurii locale si internationale în anul următor”, a afirmat Daniela Nemoianu, Executive Partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.
Guvernele acționează pentru deblocarea proiectelor
Niciodată nu a fost infrastructura mai mult în lumina reflectoarelor decât acum. Reuniunea G20 de la Brisbane, din noiembrie 2014, a inclus infrastructura pe agenda globală și guvernele din întreaga lume și-au reluat angajamentul de a adopta măsuri pentru a acoperi decalajul din infrastructură prin aplicarea unor procese de aprobare mai eficiente și reducerea barierelor în fața investițiilor private.
Reforma pieței: situația de fapt nu este adecvată scopului urmărit
În ultimul an am fost martorii unor mișcări semnificative din partea guvernelor de a reforma structura pieței dintr-o serie de sectoare ale infrastructurii. Aceasta se datorează în mare parte recunoașterii faptului că este posibil ca sistemele de piață actuale să nu asigure investițiile și eficiențele necesare. Mulți lideri din infrastructură și din domeniul reglementărilor încep să recunoască faptul că regula tradițională de plafonare a prețului - deși populară în rândul consumatorilor – s-ar putea să nu permită sectorului utilităților și altor sectoare reglementate să răspundă cererii tot mai mari de capacități suplimentare. Se datorează în același timp faptului că dinamica infrastructurii și piețelor utilităților suferă schimbări odată cu introducerea surselor și tehnologiilor de nouă generație; de exemplu, pentru creșterea eficienței rețelelor și sistemelor de contorizare inteligente este deseori nevoie de schimbarea reglementărilor.
Tendințe relevante care continua in 2015
Guvernele acționează pentru deblocarea proiectelor
Rolul în schimbare al instituțiilor financiare internationale și băncilor de dezvoltare
Se intensifică lupta pentru talente
Eforturi pentru o mai bună performanță a activelor
Orașele își concentrează atenția asupra mobilității urbane
Noi tendințe emergente in 2015
Riscurile politice și normative urcă pe agenda
Reforma pieței: situația de fapt nu este adecvată scopului urmărit
Creșterea complexității începe să frâneze marile proiecte
Găsirea unui echilibru între necesitate și oportunitate
Deficitul de resurse stimulează investițiile
Actorii din infrastructură capătă valențe globale
„Romania are nevoie sa recupereze decalajele mari din Infrastructura (in special cai rutiere si feroviare, dar si utilitati), Sanatate, Educatie, Dezvoltare Regionala si Urbana, Energie, Restructurarea capacitatii de administrare guvernamentala si consolidarea institutiilor statului, iar, pe langa autoritatile centrale, un rol esential il va avea si initiativa municipalitatilor in scopul promovarii unor astfel de proiecte de modernizare prin absorbtia fondurilor comunitare la nivel local si regional. Potentialul este urias pentru astfel de proiecte numai daca ne gandim la fondurile structurale alocate Romaniei si la fondurile de coeziune planificate a urma pana in 2020. Perioada care va urma va reprezenta una dintre cele mai mari provocari pentru sectorul public, avand in vedere ca guvernul si autoritatile in general incep in sfarsit sa fie judecate dupa criterii de eficienta economica, transparenta si performanta durabila in imbunatatirea serviciilor publice”, a afirmat Nemoianu.
Despre KPMG
KPMG este rețeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanță fiscală și în domeniul afacerilor. Ne desfășurăm activitatea în 155 de țări și avem 162.000 de angajați în firmele membre din întreaga lume. Societățile independente membre ale rețelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative ('KPMG International'), o entitate elvețiană. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată și distinctă și se descrie ca atare.
În România și Republica Moldova, KPMG își desfășoară activitatea în cadrul celor șase birouri din București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinau. În prezent dispunem de un numar de peste 800 de profesioniști, atât cetațeni români, cât și străini.
Pentru mai multe informaţii:
Maria Stancu
Marketing Director
Tel: +40 (372) 377 800
Mobil: +40 744 631 102
Fax: +40 (372) 377 700
e-mail: mstancu@kpmg.com
Cuvinte cheie:
KPMG infrastructură tendinţe