Bucureşti - 28 martie 2011
-
Spirala costurilor şi populaţia îmbătrânită stimulează nevoia de integrare
Guvernele naţionale ar urma să realizeze programe pilot şi să stabilească standarde de calitate
Medicii de îngrijire primară şi spitalele considerate drept ”coordonatori” ai îngrijirii pacienţilor
Ţările din întreaga lume, indiferent de nivelul de dezvoltare economică, împărtăşesc părerea aproape unanimă că se pot realiza paşi uriaşi în integrarea serviciilor medicale în următorii cinci ani, cu guvernele naţionale preluând conducerea în coordonarea acestor eforturi, reiese dintr-un studiu realizat de KPMG International.
În cadrul sondajului intitulat Viitorul Serviciilor Medicale la Nivel Global, au fost intervievaţi 103 administratori din domeniul medical şi reprezentanţi ai guvernelor la nivel naţional şi regional, pentru a înţelege cum anticipează că va evolua integrarea în ţările lor în următorii cinci ani, şi care va fi impactul probabil.
Spirala costurilor şi demografia în schimbare – în special populaţia îmbătrânită la nivel global – reprezintă principalii catalizatori care stimulează integrarea, deşi influenţa acestora este diferită în ţările dezvoltate faţă de ţările în curs de dezvoltare. Integrarea[1], care în prezent se aplică în mod neuniform în majoritatea ţărilor, este considerată de mulţi susţinători ai săi ca un mijloc eficient din perspectiva costurilor, care încurajează un concept emergent în domeniul sănătăţii conform căruia un program complet de servicii de sănătate care abordează întregul spectru al nevoilor populaţiei pe măsură ce aceasta avansează în vârstă, ar deveni ceva obişnuit.
“Dacă este corespunzător gestionată, integrarea serviciilor medicale ar putea conduce la o populaţie mai sănătoasă şi o economisire a banilor,” a spus Dr. Mark Britnell, coordonator global al serviciilor de consultanta din domeniul sanatatii şi partener la KPMG din Marea Britanie. “S-a constatat că această integrare a avut drept rezultat reducerea numărului de spitalizări şi prevenirea întreruperii serviciilor.”
Cincizeci şi doi la sută dintre respondenţii din ţările în curs de dezvoltare au indicat costurile în creştere ale serviciilor medicale drept principalul factor care va stimula integrarea spre deosebire de ţările dezvoltate unde costul nu a fost singurul factor critic – aproape o treime dintre respondenţi au considerat bolile cronice drept un alt factor cheie. Cu toate acestea, în timp ce majoritatea respondenţilor au spus că reglementările guvernamentale impun în prezent restricţii integrării, aproape 70 la sută au spus că guvernul naţional va prelua conducerea în stimularea integrării serviciilor medicale.
“O coordonare robustă la nivel naţional poate contribui la reconcilierea obiectivelor şi priorităţilor diferite pe care le urmăresc oamenii şi organizaţiile implicate în furnizarea serviciilor medicale” a spus Dr. Britnell.
Aproape jumătate dintre participanţii la sondaj – 44% - se aşteaptă ca rolul principal pe care guvernul naţional îl va juca în promovarea integrării să fie acela de a realiza proiecte pilot pentru a testa noile idei. Treizeci şi patru la sută se aşteaptă ca sectorul public că stabilească standarde de calitate şi aproape 30% anticipează crearea unor reţele integrate deţinute şi operate de guvern.
Peste 60% doresc înfiinţarea unor reţele oficiale pentru a se reduce fragmentarea îngrijirilor medicale şi a se crea stimulente pentru a-i încuraja pe furnizorii de servicii medicale să lucreze împreună. O condiţie preliminară pentru succesul unei reţele este acordul reciproc asupra costului şi obiectivelor de calitate, precum şi asupra modelelor de remunerare, ca de exemplu plata pentru întregul pachet de servicii[2] şi împărţirea câştigurilor[3].
Peste jumătate dintre respondenţi au indicat că este necesar un plan general guvernamental care să asigure politicile necesare pentru a-i stimula pe furnizori să îşi coordoneze serviciile de îngrijire.
Referitor la îngrijirea pacienţilor, aproape 75 % dintre respondenţi se aşteaptă ca medicii de îngrijire primară care îşi coordonează activitatea cu spitalele să joace un rol în crearea de alianţe. Cu toate acestea, o parte dintre respondenţi au spus că un asemenea model nu poate funcţiona în lipsa unei mai bune politici de remunerare, care să îi compenseze pe medici pentru serviciile suplimentare.
“Sistemul de sănătate din România se confruntă cu multe provocări, în condiţiile în care Guvernul trebuie să facă faţă unor mari datorii şi unui serios deficit bugetar, dar în acelaşi timp şi unor probleme cronice acumulate din trecut. Nevoia de a se pregăti în vederea unor viitoare cheltuieli pentru a gestiona schimbările demografice, de a asigura o mai bună calitate şi eficienţă şi de a realiza investiţiile necesare în infrastructura sistemului de sănătate, toate acestea contribuie la creşterea provocarilor fiscale care devin critice. Un element cheie al unei bune performanţe în sistemul medical pare a fi abilitatea individuală sau organizaţională de asociere – cu investitori privaţi, pacienţi, clinicieni, organizaţii de asistenţă socială sau firme de asigurări. În cazurile în care KPMG a acordat consultanta, capacitatea de a analiza în mod holistic nevoile unei persoane şi de a asigura finanţare şi sprijin din fonduri puse în comun a redus birocraţia inutilă şi a eficientizat procesul de acordare a îngrijirii medicale, personalizându-l şi crescându-i eficienţa. În mod similar, parteneriatele public-private au înregistrat rezultate impresionante, împărţind riscurile legate de plata efectuată în funcţie de numărul pacienţilor înscrişi pe liste şi integrând serviciile medicale. O creştere spectaculoasă a eficienţei pare să aibă loc acolo unde o singură organizaţie şi un personal medical dedicat îşi asumă responsabilitatea pentru întregul lanţ al valorii care, cu ajutorul tehnologiei informaţionale, stratifică nevoile pacienţilor şi îşi concentrează atenţia şi eforturile asupra celor mai riscante”, a spus Daniela Nemoianu, Partener Executiv, Coordonator pentru Sectorul Public & Infrastructură în cadrul KPMG in Romania.
1. Integrarea este definită ca o coordonare a serviciilor între furnizorii de servicii medicale prin mijloace formale sau informale.
2. Un model de plată conceput a reduce costurile şi a încuraja coordonarea serviciilor medicale, în care spitalele şi medicii împart un singur onorariu.
3. Un model de armonizare a obiectivelor furnizorilor prin distribuirea sumelor economisite, generate prin integrarea serviciilor între aceştia.
Despre KPMG:
KPMG este reţeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. Ne desfăşurăm activitatea în 146 de ţări şi avem 140.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume. Societăţile independente membre ale reţelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată şi distinctă si se descrie ca atare.
În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. În prezent dispunem de un număr de peste 600 de angajaţi şi parteneri, atât cetăţeni români, cât şi străini.
2011 KPMG România S.R.L., o societate cu răspundere limitată de drept român, membră a reţelei de firme independente KPMG afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Toate drepturile rezervate. Tipărit în România.
Mai multe informaţii:
Maria Stancu
Marketing Director
Tel: +40 (21) 201 22 22
Mobil: +40 744 631 102
Fax: +40 741 800 700; +40 (21) 201 22 11
e-mail: mstancu@kpmg.com
http://www.kpmg.com/
Cuvinte cheie:
KPMG guvern servicii de sănătate