Bucureşti - 25 septembrie 2013
-
Cu “pierderi” de 131 de miliarde de USD în venituri, companiile de tehnică medicală şi biotehnologie trebuie să-şi investească cu atenţie resursele sărăcite
Datorită orientării către servicii medicale bazate pe valoarea adăugată, înăspririi reglementărilor şi lipsei de resurse, companiile de tehnică medicală şi biotehnologie se văd nevoite să fie mai creative atunci când dezvoltă produse şi servicii noi şi să considere modele noi de business. Strategiile inovative sunt esenţiale pentru ca aceste companii să poată supravieţui şi creşte, se arată în studiul anual EY - Pulse of the industry: medical technology report 2013.
Bogdan Ţenu, Senior Manager în departamentul Asistenţă în Tranzacţii, EY România spune: “Doar tehnologia nouă nu mai este îndeajuns ca să asigure compensare în sistemul medical. Ea trebuie să genereze îmbunătăţiri ale stării de sănătate ce pot fi dovedite şi să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor. Vestea bună este că, în prezent, companiile de tehnologie medicală experimentează, într-un ritm nemaiîntâlnit până acum, abordări şi modalităţi noi de a crea şi a livra valoare într-un mod creativ”.
Industria de tehnologie medicală a fost puternic perturbată prin convergenţa a trei tendinţe radicale. Prima dintre acestea este trecerea la servicii medicale atente la costuri, pe măsură ce plătitorii şi furnizorii s-au văzut confruntaţi cu presiuni bugetare şi escaladarea costurilor. A crescut, de asemenea, presiunea exercitată de autorităţile de reglementare asupra industriei de tehnică medicală şi biotehnologie prin înăsprirea măsurilor în mai multe domenii, inclusiv a procesului prin care produsele pot obţine aprobările de comercializare, precum şi în cazul relaţiei dintre companii şi medici. În acelaşi timp, industria se confruntă şi cu reducerea de resurse, dată fiind schimbarea aşteptărilor investitorilor în contextul presiunilor de mai sus, dublată de impactul situaţiei economice globale.
Oricare dintre aceste tendinţe ar fi reprezentat în sine o provocare semnificativă pentru industrie. Faptul că ele au loc simultan duce la “o furtună” în piaţa de tehnologie medicală.
Industria de tehnică medicală a pierdut venituri de 131 de miliarde de USD în patru ani
Studiul EY evidenţiază că incertitudinile în privinţa plăţilor şi reglementărilor au încetinit creşterea veniturilor, ducând la o ”pierdere” estimată la 131 de miliarde de USD în cazul liderilor comerciali din industrie între 2008 şi 2012.
Repere de performanţă ale industriei în 2012:
► Creşterea veniturilor a rămas lentă: veniturile realizate de companiile listate de tehnologie medicală şi biotehnologie din S.U.A. şi Europa au totalizat 339,6 miliarde de USD în 2012, o creştere de doar 2%, cu mult sub ratele de creştere înregistrate înainte de criză.
► Finanţările de tip “venture capital” au scăzut: finanţările de tip venture capital au scăzut cu 21% în această perioadă, ajungând, la 30 iunie 2013, la 3,5 miliarde de USD, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Capitalul de inovare – fondurile disponibile pentru marea majoritate a companiilor aflate în stadiu pre-comercial – a scăzut cu 11%, atingând cel mai jos nivel din ultimii şapte ani.
► Finanţările au rămas totuşi la un nivel stabil: finanţările atrase au rămas relativ constante, ajungând la 29,5 miliarde de USD, însă majoritatea fondurilor a ajuns la doar câteva companii mari. Majoritatea noilor credite accesate a fost folosită pentru refinanţarea datoriilor existente.
► Fuziunile şi achiziţiile s-au menţinut relativ constante: valoarea fuziunilor şi achiziţiilor care au implicat companii de tehnologie medicală şi biotehnologie din S.U.A. şi Europa a ajuns la 47 de miliarde de USD, în linie cu media de 48,5 de miliarde de USD a ultimilor cinci ani. Cu toate acestea, după ajustarea prin scăderea unei mega-tranzacţii care a totalizat 15,8 miliarde de USD, valoarea fuziunilor şi achiziţiilor din 2012 a scăzut cu 19%, la 31,2 miliarde de USD.
Apar noi modele de business
Bogdan Ţenu adaugă: “Trecerea la servicii medicale bazate pe valoarea adăugată a crescut mult influenţa exercitată de pacienţi şi plătitori, iar companiile medicale au ajuns la concluzia că modelele lor de business trebuie să ţină cont de acest nou tip de client. Totuşi, această nevoie de a investi masiv în inovarea modelului de business vine tocmai în momentul în care resursele companiilor sunt sub o presiune tot mai mare”.
Companiile au început să considere noi modele de business care reflectă nevoile noului tip de client sub trei aspecte:
► Dincolo de produs: Servicii şi soluţii care asigură rezultate mai bune sau au costuri mai mici (cum ar fi, de exemplu, semnarea unui acord pe 15 ani pentru unul dintre centrele medicale academice din S.U.A. pentru oferirea de tehnologie, dar şi de consultanţă).
► Dincolo de tratament: prevenţie şi monitorizare de la distanţă pentru a creşte eficienţa rezultatelor (cum ar fi, de exemplu, cazul unei mari companii de echipamente medicale care a achiziţionat cu 200 de milioane de USD o firmă de echipamente de telemedicină axată pe managementul la distanţă al bolilor cronice).
► Dincolo de spital: pacienţii sunt ajutaţi să-şi gestioneze starea de sănătate de acasă, fără să mai fie nevoie de intervenţii clinice frecvente şi costisitoare (cum ar fi, de exemplu, noul program dezvoltat de una dintre companiile-lider din industria medicală pentru tratamentul tulburărilor de somn prin servicii de educaţie).
În mod cert, firmele din industria medicală au nevoie să-şi dezvolte noi capabilităţi, însă, totodată, ele îşi pot valorifica mai bine şi punctele tari, care se pot dovedi foarte utile în noul context din zona serviciilor de sănătate: o structură centrată pe client, abilitatea de a identifica şi de a răspunde rapid noilor nevoi ale clientului şi, punctul forte al industriei, capacitatea de a identifica şi dezvolta soluţii tehnologice pentru provocări complexe. Procedând astfel, se va face un pas important pentru restabilirea încrederii clienţilor şi investitorilor, fapt care va simplifica în viitor procesul de inovare a modelului de business.
Despre studiu
Companiile de tehnică medicală şi biotehnologie (medtech) sunt definite în cadrul acestui studiu drept acele companii care au ca principală activitate designul şi fabricarea de echipamente medicale şi consumabile şi care îşi au sediul în Statele Unite sau Europa. În cadrul studiului, datele şi analizele aferente pieţei din Israel au fost incluse în piaţa europeană şi orice grupare între date din S.U.A. şi Europa apare menţionată în studiu drept "la nivel mondial". În sens mai larg, definiţia include producătorii de dispozitive medicale şi de diagnosticare, furnizorii de soluţii tehnice pentru furnizorii de medicamente, dar exclude distribuitorii şi companiile care livrează servicii, cum ar fi organizaţiile sub-contractate axate pe cercetare şi organizaţiile sub-contractate producătoare.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.
Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet:
http://www.ey.com/
Cuvinte cheie:
Ernst & Young studiu